Cursed..

Incet, incet, totul se naruie. Incet incet, toate se sfarsesc, incet incet, apar probleme peste probleme, care...nu se mai termina. Oare cat o sa mai rezist? Raspuns.. nu mult timp. Incep sa imi zboare toate planurile, toate ideile , toate escapadele, toate tipurile de distractie. Incet incet, incep sa zboare si persoane care candva au insemnat ceva. Mda, pot spune ca incet incet, ajung la concluzia lui Dr. House.. Everybody Lies. Recunosc, mai am incredere doar in 5 persoane, fata de zecile in care ma incredeam inainte si pe care, da, ii numeam prieteni. Uite ca nu toti sunt prieteni, si nu te mai poti increde in anumite persoane, chiar daca le cunosti de ceva timp. Nu mai e asa simplu cum era cand eram eu mic, un prieten il ai o viata. Nu. Un prieten il ai pana cand afla ca nu mai are nevoie de tine, pana cand nu te mai poate folosi, pana cand se plictiseste de tine si incepe sa faca chestii care un prieten in mod normal nu le-ar face. Cele 5 persoane, semnifica ceva pentru mine, am o legatura speciala cu ele. Doua dintre cele 5 persoane sunt cei mai buni prieteni, Cipy si Varmiu. Da, m-am impacat cu varmiu...greu de crezut dar ne-am cerut scuze amandoi si e totu' ok. Cipy, mereu mi-a fost alaturi. Insa vreau sa vorbesc putin de o persoana, pe care, o cunosc de foarte putin timp, dar totusi, simt ca pot vorbi aproape orice cu ea. Ea mi-a dovedit ca este o prietena foarte buna, demna de incredere, si chiar mai mult. Sincer, chiar mi-a aratat ca merita incredere, merita sa fie acolo aproape. Nu ii zic numele. N-are rost. Se stie ea. Chiar azi i-am spus ca o consider cea mai buna prietena pe care o am, ea fiind a doua persoana de sex feminin in care am incredere, pe langa Oana.
Sarind peste problemele care devin din ce in ce mai multe si parca nu se mai termina, pot spune ca un pahar de whisky, servit la Cipy, m-a facut sa vad lucrurile dintr-o alta latura. Nu mai sunt cum eram acum 1-2 ani. Nu mai e nimeni la fel. Toti s-au schimbat. Multi spre rau. Si eu m-am schimbat in rau, nu critic doar persoanele din jur, dar eu cel putin incerc sa ma corectez. Altii insa, continua cu atitudinea lor de cacat, si nu o sa inceteze prea curand. Imi devin antipatice persoanele astea. Si cand ma gandesc ca unele persoane dintre acestea imi erau prieteni. Dar cum ziceam, din numarul mare de prieteni pe care credeam ca ii am, am ajuns la magic number 5.
Sincer, mai bine 5 prieteni adevarati, decat cati am avut pana acum, si care sa nu dea doi bani pe mine.
Totusi, multumesc si anumitor persoane care imi fac viata mai dulce in momentele in care e al dracu de sarata. Nu am uitat de ei si ele.. colegii de la facultate. Sunt un colectiv de oameni minunati, care pur si simplu ar face orice sa te faca sa zambesti. Ma bucur ca am reusit sa intru si eu intr-un astfel de grup, sa am si eu niste colegi super de treaba.
Revenind la titlul postarii, problemele vechi dispar, si apar altele noi. Practic, cine imi tot da problemele pe care le intampin in viata, nu se opreste. Oare chiar nu ajunge? Oare cer prea mult ? Cer prea mult daca vreau si eu o perioada in care sa ma pot distra, sa fiu eu insumi, sa nu am nici o problema si sa fie totul ok? Eu zic ca imi ajunge, dar problemele continua sa apara. Sper sa trec peste toate cu bine, pentru ca am prieteni si iubita care sa-mi fie aproape si sa ma ajute sa trec peste toate cacaturile.

"Because good guys deserve a break from time to time" - Morty, Click (2006)